Cum mă simt, ce se întâmplă cu mine,
Acum știu mai mult ca niciodată,
Că am trăit până acum cu inima blocată.
Totul a început cu zeci de ani în trecut,
Când eu m-am născut sau poate chiar mai mult,
Când se hotăra, venirea mea pe pământ,
Cu un nume oarecare sau cu unul de sfânt.
La începutul vieții, aveam inima deschisă,
Abia așteptăm, să-mi văd familia promisă,
Dar nu a fost așa, cum eu am crezut,
Am simțit atunci, că cineva nu m-a vrut.
Nu a vrut inima mea să o cunoască,
Să-mi fie alături și să mă crească.
Mai târziu am aflat, că el fată nu a vrut,
Dacă eram băiat, valoram poate mai mult.
Crescută de bunici cu dragoste nearătată,
Am învățat orice ar trebui să știe o fată,
Dar nu despre iubire, sentimente arătate
În vremurile acelea, erau date la o parte.
Uneori oamenii au fost cu mine, atât de răi,
Probabil s-au simțit și ei cândva, singurei,
Nu au primit iubire, dar au învățat răutatea,
Poate era mai simplă, decât bunătatea.
Dacă am iubit vreodată, nu am știut a spune,
A fost singurul lucru neînvățat în astă lume.
Zeci de ani cu durere și fără iubire arătată,
Am trăit până acum cu inima blocată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu