Schimbarea

Scriu câteva versuri și le trimi în trecut,

Unei fete născută,  demult.

Sau m-aș întoarce în timp, direct 

Să o strâng  în brațe și să aștept...

Până schimbarea se petrece ușor,

Până-și dorește să trăiască, în loc să spună:"vreau să mor!"

Să simtă căldura și iubirea mea,

Să știe, eu cea de acum, sunt ea...

Îi spun povestea ei, să știe, că va fi bine,

Cei dragi îi vor oferi îmbrățișări depline.

Va fi împlinită și împăcată cu ea,

Va intelege mai bine lumea în care trăia.

Vorbele, poate par omise, 

Cuvintele devin versuri scrise:

"Oricat de jos ești, tu te ridici

Puternică fată, cu pași mici!

 

Vei iubi oameni, ei nu vor știi,

Frica te învinge, doar vei fugi.

Cei din jur, se lovesc de zidul tău,

Îi ții la distanță, să nu fii rănită din nou.

Amintirile de la vechea casă 

Majoritatea le uiți, dar lasă ...

După ani si ani, schimbarea va veni,

Chiar dacă au fost lacrimi mii și mii.

Vei plânge chiar de bucurie,

Vei avea, ce ți-ai dorit: O familie!

Mânuțe ce te strâng ușor,

Te vor învăța ce înseamnă, ador.

Prin iubirea lor fără sfârșit,

Vei fi, ce sunt acum, un om împlinit.

Ochii tăi verzi de fată fricoasă,

Vor deveni ochi albaștri de femeie curajoasă !"